Consumul de droguri si efectele drogurilor asupra organismului (informatii utile)

Ce sunt drogurile?

Drogurile sunt substante care afecteaza atat starea mentala, cat si starea fizica a persoanei care le consuma. Acestea pot modifica semnificativ modul in care o persoana se simte, gandeste si se comporta. 
Drogurile pot proveni din diferite surse:
- din plante: canabis, ciuperci, tutun.
- din produse vegetale procesate: alcool, heroina
- din substante chimice sintetice: ecstasy, amfetamine.
Procesele utilizate pentru fabricarea drogurilor variaza foarte mult.

Care este prevalenta consumului de droguri in Europa?

Consumul de droguri in Europa implica o gama larga de substante. In randul persoanelor care consuma droguri, policonsumul este des intalnit si dificil de estimat, iar metodele de consum variaza de la consumul experimental, la cel regulat si la dependenta. 
Cel mai consumat drog este canabisul, prevalenta consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare decat cea a altor substante. Desi consumul de heroina si alte opioide este relativ rar, acestea continua sa fie drogurile asociate cel mai frecvent cu forme mai nocive de consum, inclusiv cu cel prin injectare. 
Consumul oricarui drog este in general mai mare, mai intensiv si regulat in randul barbatilor.

Care sunt statisticile in ceea ce priveste consumul de droguri?

Se estimeaza ca aproximativ 83 de milioane de adulti (15-64 de ani) din Uniunea Europeana, adica 28,9 %, au consumat droguri ilegale cel putin o data in viata.
Drogul incercat cel mai frecvent este canabisul (47,6 milioane de barbati si 30,9 milioane de femei).
Consumul de droguri din ultimul an este un indicator al consumului recent de droguri si este cel mai concentrat in randul adultilor tineri. Se estimeaza ca 17,4 milioane de adulti tineri (15-34 de ani) au consumat droguri in ultimul an (16,9 %), proportia barbatilor care au declarat acest consum (21,6 %) fiind de aproximativ doua ori mai mare decat cea a femeilor (12,1 %). 
Prevalenta consumului de opioide de mare risc in randul adultilor (15-64 de ani) a fost estimata la 0,35 % din populatia Uniunii Europene in 2019, ceea ce inseamna 1 milion de consumatori de opioide de mare risc.
In 76 % din supradozele fatale raportate in Uniunea Europeana pentru 2019, au fost implicate opioide.

Ce este dependenta de droguri?

Dependenta este definita ca o tulburare cronica, recidivanta, caracterizata de o dorinta intensa si compulsiva de a consuma droguri, in ciuda consecintelor nocive. Dependenta este considerata o tulburare a creierului, deoarece implica modificari functionale ale circuitelor cerebrale implicate in aparitia senzatiei de recompensa, stres si autocontrol. Aceste modificari pot persista mult timp dupa ce o persoana a incetat sa administreze respectivele substante.

Care sunt factorii de risc pentru dependenta de droguri?

Factori biologici

Factorii biologici care pot creste riscul unei persoane de a dezvolta dependenta includ factori genetici, genul sau etnia. Oamenii de stiinta estimeaza ca genele, inclusiv efectele pe care le au factorii de mediu asupra expresiei genelor unei persoane, numite epigenetica, reprezinta intre 40- 60% din riscul unei persoane de a dezvolta dependenta. De asemenea, adolescentii si persoanele cu tulburari mintale sunt expuse unui risc mai mare de a consuma droguri fata de alte persoane.

Factori de mediu

Factorii de mediu sunt cei legati de familie, scoala si anturaj. Factorii care pot creste riscul unei persoane de a dezvolta dependenta includ urmatorii:
- Mediul familial. Mai ales in timpul copilariei, mediul familial este un factor foarte important in posibila dezvoltare a unei dependente. Parintii sau membrii mai in varsta ai familiei care consuma droguri, care sufera de alcoolism sau sunt delicventi, pot pot avea un impact negativ si pot contribui la cresterea riscului copiilor de a deveni dependenti de droguri.
- Mediul scoalar sau social. Prietenii si alti colegi pot avea o influenta din ce in ce mai puternica in timpul adolescentei. Adolescentii care consuma droguri pot influenta chiar si colegii care nu prezinta factori de risc sa incerce droguri pentru prima data. Abilitatile sociale mai putin dezvoltate pot expune un copil la un risc suplimentar de a consuma sau de a deveni dependent de droguri.

Alti factori de risc

- Consumul timpuriu de droguri. Desi consumul de droguri la orice varsta poate duce la dependenta, cercetarile arata ca, cu cat debutul consumului de droguri are loc mai devreme, cu atat este mai probabila dezvoltarea dependentei.  
- Modul de administrare al drogului. Fumatul unui drog sau injectarea intravenoasa ii mareste potentialul de dependenta. Atat drogurile care se fumeaza, cat si cele injectate ajung la nivelul creierului in cateva secunde, producand o stare intensa de placere. Cu toate acestea, aceasta stare se poate estompa in cateva minute. Oamenii de stiinta cred ca acest contrast puternic ii poate determina pe unii oameni sa utilizeze in mod repetat droguri pentru a recapata starea de placere trecatoare.

Care sunt simptomele consumului de droguri sau ale dependentei?

In functie de drogul consumat simptomele si semnele consumului pot varia:

Marijuana, hasis si alte substante care contin canabis

Canabisul poate fi consumat prin fumat, ingestie sau prin inhalarea unei forme vaporizate. Canabisul este adesea primul drog pe care il administreaza persoanele consumatoare de droguri.
Semnele si simptomele utilizarii recente pot include:
- Un sentiment de euforie, senzatie ,,high"
- Un simt crescut al perceptiei vizuale, auditive si gustative
- Cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac
- Ochi rosii 
- Uscaciunea gurii
- Reducerea capacitatii de coordonare motorie
- Dificultati de concentrare sau de memorie
- Timp de reactie incetinit
- Anxietate sau gandire paranoica
- Miros specific de canabis impregnat in haine sau ingalbenire varfurilor degetelor
- Pofta de mancare neobisnuita pentru anumite alimente in momente neobisnuite
Utilizarea pe termen lung este adesea asociata cu:
- Scaderea claritatii mentale
- Performanta slaba la scoala sau la locul de munca
- Tuse continua si infectii pulmonare frecvente

Marijuana sintetica, K2 sau ,,Spice" 

Efectele acestor droguri pot fi periculoase si imprevizibile, deoarece nu exista un control al calitatii acestor substante si unele ingrediente pot fi necunoscute. Canabinoizii sintetici, numiti si K2 sau Spice, sunt de obicei pulverizati pe ierburi uscate si apoi afumati, dar pot fi preparati si ca ceai de plante. O forma lichida poate fi vaporizata in tigarile electronice. 
Semnele si simptomele utilizarii recente pot include:
- Un sentiment de euforie sau senzatie de ,,high"
- O dispozitie exagerata
- Un simt modificat al perceptiei vizuale, auditive si gustative
- Anxietate sau agitatie extrema
- Paranoia
- Halucinatii
- Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale sau atac de cord
- Varsaturi
- Confuzie
- Comportament violent

Cationele substituite sau droguri de tip ,,sare de baie"

Catinonele substituite sunt substante psihoactive care altereaza gandirea, similare cu amfetaminele precum ecstasy (MDMA) si cocaina. In ciuda numelui, acestea nu sunt produse de baie. Catinonele substituite pot fi consumate prin fumat, inhalare sau injectare si creeaza o dependenta ridicata. Aceste medicamente pot provoca intoxicatii severe, care au ca rezultat efecte periculoase pentru sanatate sau chiar moarte.
Semnele si simptomele utilizarii recente pot include:
- Senzatie de ,,high"
- Sociabilitate crescuta
- Cresterea energiei si agitatie
- Cresterea apetitului sexual
- Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale
- Probleme de gandire 
- Pierderea controlului muscular
- Paranoia
- Atacuri de panica
- Halucinatii
- Delir
- Comportament psihotic si violent

Barbiturice, benzodiazepine si hipnotice

Barbituricele, benzodiazepinele si hipnoticele sunt substante cu efect deprimant asupra sistemului nervos central. Sunt adesea folosite eronat in cautarea unui sentiment de relaxare.
Semnele si simptomele utilizarii recente pot include:
- Somnolenta
- Vorbire neclara
- Lipsa de coordonare
- Iritabilitate sau modificari ale dispozitiei
- Probleme de concentrare sau de gandire 
- Probleme de memorie
- Miscari involuntare ale ochilor
- Lipsa inhibitiei
- Respiratie incetinita si scaderea tensiunii arteriale
- Caderi sau accidente
- Ameteala

Metanfetamina, cocaina si alte droguri stimulante

Stimulantele includ amfetaminele, metamfetamina, cocaina, metilfenidatul si amfetamina-dextroamfetamina. Aceste substante sunt frecvent utilizate in mod eronat in cautarea senzatiei de euforie sau pentru a creste nivelul de energie, pentru a imbunatati performanta la serviciu sau la scoala sau pentru a pierde in greutate sau a controla pofta de mancare.
Semnele si simptomele utilizarii recente pot include:
- Senzatie de entuziasm, fericire si o crestere exagerata a increderii in sine
- Vigilenta crescuta
- Energie crescuta si neliniste
- Modificari de comportament sau agresivitate
- Discurs rapid sau divagator
- Pupilele dilatate
- Confuzie, iluzii si halucinatii
- Iritabilitate, anxietate sau paranoia
- Modificari ale ritmului cardiac, tensiunii arteriale si temperaturii corpului
- Greata sau varsaturi si scadere in greutate
- Incapacitate de a judeca sau de a lua decizii
- Congestia nazala si deteriorarea membranei mucoase nazale (daca acestea sunt administrate intranazal)
- rani bucale, boli ale gingiilor si carii dentare atunci cand acestea se fumeaza (,,gura de metanfetamina")
- Insomnie
- Depresie, pe masura ce efectul drogului dispare

Drogurile de club - MDMA, Ecstasy, Molly, GHB, Ketamina

Drogurile de club sunt utilizate frecvent cluburi, la concerte si la petreceri. Exemplele includ metilendioximetanfetamina, numita si MDMA, ecstasy sau molly, si acidul gama-hidroxibutiric, cunoscut sub numele de GHB. Aceste droguri prezinta efecte si riscuri similare si efecte nocive pe termen lung.
Semnele si simptomele consumului de droguri de club pot include:
- Halucinatii
- Paranoia
- Frisoane si transpiratie
- Tremuraturi 
- Schimbari de comportament
- Crampe musculare si strangerea dintilor
- Relaxare musculara, coordonare slaba sau probleme de miscare
- Inhibatii reduse
- Simtul vazului, al sunetului si al gustului crescut sau modificat
- Pierderea capacitatii de judecata sau de a lua decizii
- Probleme de memorie sau pierderi de memorie
- Constiinta redusa
- Cresterea sau scaderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale
- Halucinogene
Utilizarea halucinogenelor poate produce semne si simptome diferite, in functie de medicament. Cele mai frecvent utilizate droguri halucinogene sunt dietilamida acidului lisergic (LSD) si fenciclidina (PCP).
Utilizarea LSD poate provoca:
- Halucinatii
- Perceptie foarte redusa a realitatii, de exemplu, 'auzirea culorilor'
- Comportament impulsiv
- Schimbari emotionale bruste
- Modificari mentale permanente ale perceptiei
- Ritmul cardiac rapid si tensiunea arteriala crescuta
- Tremuraturi
- Flashback-uri, o retraire a halucinatiilor, chiar si ani mai tarziu

Utilizarea PCP poate provoca:
- Senzatia de decorporalizare
- Halucinatii
- Probleme cu coordonarea si miscarea
- Comportament agresiv, posibil violent
- Miscari involuntare ale ochilor
- Lipsa senzatiei de durere
- Cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac
- Probleme cu gandirea si memoria
- Probleme de vorbire
- Reducerea capacitatii de a judeca
- Intoleranta la zgomot puternic
- Uneori convulsii sau coma

Droguri inhalante

Semnele si simptomele consumului de droguri care se inhaleaza variaza in functie de substanta. Unele substante care se inhaleaza in mod obisnuit includ lipici, diluanti de vopsea, benzina, lichide de curatare si produse de uz casnic cu aerosoli. Datorita naturii toxice a acestor substante, utilizatorii pot dezvolta leziuni cerebrale sau chiar moarte subita.
Semnele si simptomele de utilizare recenta pot include:
- stare de fericire tranzitorie
- stare asemanatoare celei de ebrietate
- capacitate redusa de a mentine impulsurile sub control
- comportament agresiv sau dorinta de a lupta
- ameteala
- greata sau varsaturi
- miscari involuntare ale ochilor
- vorbire incoerenta, miscari lente si coordonare slaba
- batai neregulate ale inimii
- tremuraturi
- eruptie cutanata in jurul nasului si gurii

Droguri opioide

Opioidele sunt o clasa mare de medicamente care cuprind substante naturale, sintetice si semisintetice. Unele opioide (de exemplu, tramadol, hidrocodona si oxicodona) sunt disponibile pe baza de reteta medicala, dar alte substante opioide sunt ilegale. De exemplu, in timp ce heroina este ilegala si nu are o utilizare aprobata din punct de vedere medical, fentanilul este disponibil cu reteta speciala pentru tratamentul durerii.
Opioidele sunt, in general, prescrise pentru a trata durerea moderata pana la severa, desi unele opioide prescrise sunt utilizate pentru a trata si tusea sau diareea. Opioidele actioneaza prin reducerea intensitatii semnalelor durerii care ajung la creier. Cu toate acestea, opioidele cresc si activitatea dopaminei in unele regiuni ale creierului. Acest lucru poate induce sentimente de relaxare si euforie si poate accentua considerabil consumul de opioide si poate determina anumite persoane sa repete experienta.
Heroina nu are utilizare terapeutica si este folosita ilegal pentru a induce euforie.
Fentanilul este un opioid sintetic care manifesta un efect mai puternic decat heroina si decat morfina. Desi este disponibil ca un medicament pentru ameliorarea durerii, poate fi fabricat si vandut ilegal, singur sau in combinatie cu heroina si cocaina. Potenta fentanilului il face extrem de periculos si este de obicei implicat in supradoze fatale.
Semnele si simptomele consumului si dependentei de narcotice pot include:
- Senzatie de euforie 
- Reducerea senzatiei de durere
- Agitatie, somnolenta sau sedare
- Vorbire neclara
- Probleme de atentie si memorie
- Probleme de coordonare
- Depresie
- Confuzie
- Constipatie
- Secretie sau rani nazale (in cazul administrarii intranazale)
- Urme de ace (in cazul admiistrarii injectabile)

 
Care sunt efectele pe termen lung ale drogurilor de mare risc asupra organismului?

Efectele pe termen lung ale dependentei de cocaina

Consumul de cocaina poate avea o varietate de efecte pe termen lung asupra creierului si corpului si toate pot avea un impact negativ asupra sanatatii fizice si mintale a unei persoane. Efectele pe termen lung ale dependentei de cocaina pot include:
- Modificari cerebrale. Consumul cronic de cocaina afecteaza functia cognitiva, cauzand probleme de atentie si de memorie, de control al impulsurilor, de luarea a deciziilor si performanta fizica. Consumul de cocaina pe termen lung este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de accident vascular cerebral si convulsii, precum si cu alte probleme neurologice, cum ar fi hemoragii cerebrale. Consumul cronic de cocaina poate fi asociat cu tulburari de miscare precum boala Parkinson.
- Afectarea sistemului gastro-intestinal. Cocaina reduce fluxul de sange in tractul gastrointestinal, creste riscul de ulcer si de necroza intestinala. De asemenea, poate provoca scadere severa in greutate.
- Afectarea sistemului cardiovascular si a miocardului. Consumul cronic de cocaina poate conduce la tulburari de ritm ale inimii, dureri in piept, atac de cord, cardiomiopatie, scaderea tonusului muscular al miocardului, boala coronariana, teroscleroza, rupturi de aorta si risc crescut de accident vascular cerebral.
- Afectarea sistemului respirator. Impactul pe termen lung al cocainei asupra sistemului respirator poate varia in functie de metoda administrare. De exemplu, persoanele care administreaza cocaina intranazal pot dezvolta pierdere a simtului mirosului, pot prezenta sangerari nazale frecvente, rinita cronica, sept perforat si sinuzita cronica. Persoanele care fumeaza in mod regulat cocaina pot dezvolta tuse, astm, detresa respiratorie, pot fi mai predispuse la infectii precum pneumonia astm bronsic si bronsita cronica obstructiva pulmonara (BPOC).

Efectele pe termen lung ale dependentei de opioide

Abuzul cronic de opioide este asociat cu mai multe efecte adverse asupra organelor si sistemelor, inclusiv:
- Probleme ale sistemului gastrointestinal. Utilizarea pe termen lung si abuzul de opiacee este asociata cu incetinirea activitatii gastrointestinale sau scaderea motilitatii intestinale, ceea ce poate duce la greata, varsaturi, crampe si balonare.Constipatia severa legata de opioide poate creste riscul de obstructie si perforatie intestinala. 
- Probleme respiratorii. Consumul cronic de opioide a fost asociat cu dificultati de respiratie in timpul somnului, inclusiv cu apneea in somn (care apare deoarece creierul nu trimite semnalele adecvate muschilor care controleaza respiratia), respiratia neregulata cu pauze neregulate si retentia de dioxid de carbon.  In plus, abuzul de opioide poate provoca depresie respiratorie, respiratie incetinita sau superficiala.
- Efecte asupra creierului si asupra sistemului nervos central. Depresia respiratorie poate duce la hipoxie. Hipoxia poate avea efecte psihologice si neurologice, inclusiv leziuni permanente, coma si deces. Consumul cronic de opioide este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de depresie severa si suicid.
- Evenimente cardiovasculare. Cercetarile sugereaza ca utilizarea pe termen lung a opioidelor poate fi asociata cu un risc crescut de evenimente cardiace, cum ar fi atac de cord sau insuficienta cardiaca. Supradozajul cu opioide, care este o afectiune care pune viata in pericol, poate provoca bradicardie (batai foarte lente ale inimii) si tensiune arteriala extrem de scazuta.
- Boli renale. Studiile clinice au demonstrat ca persoanele cu anumite tulburari legate de consumul de opioide (mai ales administrarea intravenoasa a heroinei si a morfinei) pot prezenta un risc crescut de insuficienta renala progresiva.  In plus, consumul de heroina a fost corelat cu leziuni renale si mai multe complicatii, inclusiv inflamatia rinichilor, sindromul nefrotic si rabdomioliza (care apare atunci cand tesutul muscular deteriorat elibereaza proteinele si electrolitii in sange, care poate, la randul sau, cresc riscul de leziuni renale).

Bibliografie:

What are drugs?, Departament of Health an Aged Care, Australian Gouvernment official website
Commonly Used Drugs Charts, National Institute on Drug Abuse, NIH official website
Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (2021), Raportul european privind
drogurile 2021: Tendinte si evolutii, Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, Luxemburg
Understanding Opioid Use Disorder (OUD), American Addicion Centers official website
Long-Term Effects of Drug and Alcohol Addiction, American Addicion Centers official website
Drug addiction (substance use disorder), Mayo Cinic official website
NIDA. 2024, January 5. Drug Misuse and Addiction. Retrieved from https://nida.nih.gov/publications/drugs-brains-behavior-science-addiction/drug-misuse-addiction on 2024, August 2

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona